Der , Die oder Das … aceasta este întrebarea

Cea mai frumoasă activitate pentru un profesor este să aibă oportunitatea de a lucra cu energia copiilor. E o energie nouă, vie și plină de întrebări care-i ajută să se formeze într-un fel unic. Nicio întrebare nu vine fără rost, iar noi avem grijă să-i ajutăm să-și găsească răspunsurile.

Chiar și cei mai agitați dintre ei, lăsați să-și manifeste energia, asimilează și, în final, produc informația, pentru că focus-ul nu mai este concentrat pe “stai cuminte în bancă”, ci pe “hai să găsim împreună răspunsurile”.

Șțiți ce-mi place mie la ei? Stilul liber. Stilul lor liber și funcționalitatea acestuia. Bineînțeles, tu te pregătești temeinic, îți organizezi cursul minuțios cu felurite exerciții interactive, menite să le capteze atenția ( pe care oricum o canalizează doar timp de 40 de minute din cele 90 dedicate unei şedinţe de curs) când… ce să vezi?
“Frau Lehrerin, nu mai am chef să fac exercițiul ăsta.” Desigur, ultimul cuvânt pe care vor să-l audă este “nesuferitul” – “trebuie”. Așa că, faci stânga împrejur cu tot planul de lecție și spontan organizezi un concurs în care ești foarte curioasă a vedea care dintre învățăcei va fi primul să termine corect exercițiul, moment culminat de steluțe autocolante, zâmbete și nelipsitul “Prima!”. Toate acestea petrecându-se într-un zgomot oarecum trecut de decibelii admiși, deoarece ei – se simt în largul lor când pot să interacționeze LIBER.

Întotdeauna mi-a plăcut să-i observ, să-i îndrum, să le indic puțin câte puțin pe unde se află răspunsul și cum putem să învățăm jucându-ne, dar cel mai mult îmi place când văd că ei vor să mă învețe pe mine. 🙂 E minunat momentul în care vin ei, așa de-o șchioapă, dar impunători, la tine și încep să-ți explice și să-ți deseneze un cuvânt sau “te miri ce” epifanie care tocmai ce e legată de ce scrie pe tablă.
“Și Frau… să știi că se poate și altfel… și cuvântul “ăsta” mai înseamnă și altceva.” Rareori se întâmplă ca “explicația” să fie eronată.

Nu de puține ori se întâmplă ca oboseala unei zile să-i doboare și să îi determine să ceară mai multă atenție ca de obicei, însă, în final, știm motivul pentru care continuăm de fiecare dată. Limba germană e grea la început și oftăm mult când pronunțăm cuvintele, ne panicăm când scriem în caiet cuvintele necunoscute sau ne agităm când vine rândul nostru să citim, însă de fiecare dată avem un sentiment de împlinire când realizăm că am mai învățat ceva și că ne-am distrat între timp, iar la final, putem vedea produsul muncii noastre. Plecăm liniștiți acasă și de-abia așteptăm să vedem ce-a pregătit Frau pentru data viitoare.

Tschüs!

Deisa – Saracut Comanescu
Frau – Lehrerin la cursurile de limba germana pentru copii.